În polen se găsesc toți micronutrienții atât de importanți pentru sănătate care lipsesc, de regulă, din alimentele moderne, datorită supraprocesării lor. O generoasă paletă de vitamine liposolubile: A (și provitamina A), D, E, F, cât și hidrosolubile C, P (rutin), acid folic, B1, B2, B3 (PP), B5, B6, B8 (H). Unele dintre ele se găsesc în cantități atât de mari, încât 30 g polen asigură integral doza zilnică recomandată: A (și provitamina A), E, P, B8.
Vitamina A este cunoscută și drept vitamina ochiului. În polenul poliflor se găsesc mari cantități de provitamina A; în unele sorturi (salcâm galben) chiar de 20 de ori mai mult decat în morcovi. Tocoferolul (E) își trage denumirea din grecescul „tokos” care înseamnă „a naște” și este considerat vitamina fertilității. Vitamina P (rutin) este trofică a pereților tuturor vaselor de sânge în special al capilarelor, fiind și antitrombotică; previne hemoragiile, cu deosebire cerebrale și retiniene; menține metabolismul oxidativ al țesutului nervos. Biotina (B8 sau H sau coenzima R) are un rol cheie în metabolismul proteinelor, glucidelor și lipidelor, precum și în procesele de eliminare a bioxidului de carbon. În cantități importante se găsește și Vitamina B3 (niacina). Între altele, ea este implicată în protecția contra mutațiilor genetice, fiind utilă în prevenția cancerului. De asemenea conține multă vitamina B1. Merită menționat că B1 se consumă în organism în mod exagerat la cei care au un regim alimentar bogat în zahăr rafinat. Acesta este omniprezent azi, chiar și în produse ce nu sunt deserturi (muștar, pâine, chipsuri, sosuri etc.) Carența de B1 aparentă și artificial creată astfel, afectează sever sistemul nervos. Aceasta este una dintre explicațiile pentru tulburările de comportament de la copii și adolescenți, astăzi mari consumatori de dulciuri și sucuri. Vitamina B9 (acidul folic) de asemenea bine reprezentată în polen, protejează contra anemiei, trombocitopeniei și altor anormalități sanguine. În privința vitaminei C, dacă se consumă polenul așa cum este recomandat de regulă, adică dizolvat în apă și suc de lămâie, sau într-un suc fresh, se acoperă cea mai mare parte din necesarul zilnic. Polenul are doar urme de vitamina D (calciferol), dar joacă un rol important în producerea ei de către organism, prin stimularea activității enzimatice. În mod indirect, polenul favorizează normalizarea nivelului sanguin de vitamina K antihemoragică, care este produsă în corp de către flora intestinală. Polenul normalizează flora prin lactobacili și o hrănește prin nutrienți. Un organism care are orice carență de micronutrienți și-o poate compensa din polen.
De menționat că în zilele noastre carențele vitaminice sunt multiple. Alimentația modernă este multiplu sărăcită în vitamine, datorită chimizării exagerate din agricultură, a procesărilor multiple din industria alimentară, cât și aditivării chimice a alimentelor. În plus, consumul exagerat de alcool, tutun, zahăr rafinat și antibiotice accentuează carențele. Medicina convențională încearcă să compenseze cu vitaminele și poli-vitaminele de sinteză din farmacii. Dar cine poate calcula exact necesarul fiecărui organism, cine poate spune cât se absorb vitaminele de sinteză și cât de bine sunt ele utilizate de organism? Un exemplu în extremis asupra eficientei lor la administrarea de lungă durată, îl constituie copiii supra-ponderali datorită hiper-vitaminizării. Astăzi toți medicii se confruntă cu situații patologice tot mai complexe, ce includ poli-carențe vitaminice. Cu atât mai util este un polivitaminizant natural, din care corpul își extrage armonios ce și cât are nevoie.
